Bătrâna și vasul
O femeie bătrână din China avea două vase mari, pe care le atârna de cele două capete ale unui băț, și le căra pe după gât. Un vas era crăpat, pe când celălalt era perfect și tot timpul aducea întreaga cantitate de apă. La sfârșitul lungului drum ce ducea de la izvor până acasă, vasul crăpat ajungea cu apa doar pe jumătate. Timp de doi ani, asta se întâmpla zilnic: femeia aducea doar un vas și jumătate de apa. Bineînțeles, vasul bun era mândru de realizările sale. Dar bietului vas crăpat îi era atât de rușine cu imperfecțiunea și se simțea atât de rău că nu putea face decât jumătate din muncă pentru care fusese menit! După 2 ani de așa zisa nereușită, cum credea el, i-a vorbit într-o zi femeii lângă izvor: - Mă simt atât de rușinat pentru că această crăpătură face ca apa să se scurgă pe tot drumul până acasă! Bătrâna a zâmbit: - Ai observat că pe partea ta a drumului sunt flori, însă pe cealaltă nu? Asta pentru că am știut defectul tău și am plantat semințe de flori pe partea ta a potecii și, în fiecare zi, în timp ce ne întoarcem, tu le uzi. De doi ani culeg aceste flori și decorez masa cu ele. Dacă nu ai fi fost așa, n-ar mai exista aceste frumuseți care împrospătează casa.
Morala: Fiecare dintre noi avem defectul nostru unic. Însă crăpăturile și defectele ne fac unici și diferiți de cei din jur. Trebuie să luăm fiecare persoană așa cum este și să căutăm ce este bun în ea. De aceea, uneori trebuie să cunoaștem persoanele din jur înainte de a le critica. Oamenii sunt la fel ca florile, cu cât îi ajuți mai mult pe cei din jur, cu atât vei fi apreciat și te vor privi cu simpatie și respect, dar dacă nu îi poți ajuta vei fi dat la o parte cu timpul. Deci, nu uitați să mirosiți florile de pe partea voastră a drumului. Bucurați-vă de toate momentele pe care le oferă viața, deoarece sunt unice, la fel ca oamenii chiar dacă avem defecte.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu